Canceruldepiele.ro
 

Tipuri de cancer de piele

Melanomul malign

Carcinomul bazocelular

Carcinomul spinocelular

Dermatofibrosarcoma protuberans

Sarcomul Kaposi

Nevul atipic

Keratoza actinica

Keratoza seboreica
 

MELANOMUL MALIGN (MM)

 

• Cum arata un melanom

 





• Semnele pe care trebuie sa le observam (ABCDE-ul melanomului)
A = asimetrie
B = margine neregulata (border)
C = culoare
D = diametru > 7 mm
E = evolutie
Alte semnale de alarma: suprafata asa zisei alunite este ulcerata, alunita este pruriginoasa, inflamata, sangeranda, zdrobita, frecata cronic de obiecte de imbracaminte

 

• Ce este melanomul malign (MM)?

 

Este un cancer de piele format din inmultirea dezorganizata a celulelor care produc pigment in piele (melanocitele care produc melanina).
Boala se dezvolta initial doar pe piele dar are o mare capacitate de metastazare. De aceea, tratamentul chirurgical de indepartare a leziunii trebuie facut cat mai repede. Cand tumora este depistata precoce, operatia asigura vindecarea. Cu cat tumora este mai avansata cu atat sansele de supravietuire sunt mai mici, melanomul malign fiind o boala letala.
Melanina este substanta care determina culoarea pielii si o apara in acelasi timp de arsura solara. Cand melanocitele devin canceroase, ele se inmultesc, cresc in dimensiuni si invadeaza alte tesuturi.

 

• Cine este predispus la melanom malign (MM)?

 

• Persoanele fototip I = se ard mereu si nu se bronzeaza (albinism)
fototip II = se ard frecvent si se bronzeaza putin
• Persoane cu istoric de arsuri solare intermitente
• Persoane cu istoric personal sau familial de alunite active, displazice sau de melanom malign (risc 30-50%)
• Alti factori de risc: arsura cutanata cu cicatrice, tratamente cu raze X (dupa transplant renal), trauma repetate pe alunite, imunosupresie, numar mare de alunite, alunite noi care apar la maturitate.
Exceptii:
• Melanomul malign (MM) poate sa apara si pe tegumente neexpuse la soare ca: palme, talpi, scalp, unghii.
• MM apare mai rar, 1-2%, pe pielea neagra, fototip VI (Bob Marley a decedat la varsta de 36 ani datorita unui melanoma malign subunghial).
• MM poate sa apara si pe alunite prezente la nastere (nevi congenitali) in 5% din cazuri.
• Orice persoana are un risc de aparitie a MM indiferent de culoarea pielii, sex sau varsta.
• Exista chiar o forma clinica de MM acromic (fara culoare), greu de diagnosticat

 

• Varsta aparitiei:

 

• 30-40 de ani (dar poate apare chiar si in copilarie sau la varste mai inaintate)

 

• Incidenta:

 

• S-a dublat in ultimii 10 ani

 

• Localizare frecventa:

 

• La barbat pe toracele posterior
• La femeie pe gamba posterioara
• Pe pielea neagra: palme, talpi, subunghial
• Lumina solara si melanomul malign
Melanocitele sunt activate de expunerea la ultraviolete si este demonstrat faptul ca plaja excesiva sau solarul cresc riscul de MM.
Organizatia Mondiala a Sanatatii avertizeaza populatia ca arsura solara produsa in prima copilarie creste riscul de MM cu 50% iar mai mult de 5 arsuri cu basicarea pielii pana la varsta de 35 de ani cresc riscul cu pana la 75%.

 

• Evolutia unui melanom malign

 

O alunita care isi schimba culoarea, dimensiunea, forma poate fi un melanom malign. Simptome ca ulcerarea, sangerarea, mancarimea unei leziuni sau modificarea culorii unei alunite trebuie sa duca pacientul urgent la medic. Sunt insa si melanoame care apar “de novo”, fara sa aiba la baza o alunita (de aceea excizia tuturor alunitelor nu fereste pacientul de melanom). Semnele ABCDE sunt foarte importante pentru supravegherea alunitelor si depistarea precoce a unui melanom.
Culoarea negricioasa sau neomogena cafeniu-roz si brun-inchis poate semnala un melanom.

 

• Tipuri de melanom malign

 

• Superficial, extensiv in suprafata, 60% din cazuri:

• Nodular, 20% din cazuri:

• Lentigo maligna melanoma, 15% din cazuri.
• Melanom acral (la nivel subunghial, degete, palme, talpi), 5%
• Metastaza cutanata de melanoma malign
MM-ul metastazeaza atat pe cale limfatica cat si pe calea vaselor de sange din piele. Metastazele se produc la nivel de ficat, plaman, creier, oase si piele, organe care trebuie monitorizate dupa diagnosticarea unui melanom.

 

• Diagnostic

 

Semnale de alarma: Orice modificare de culoare, textura, volum, suprafata a unei alunite. Daca vezi oricare din aceste semne pe piele, consulta-ne de urgenta. Impreuna vom decide oportunitatea unei interventii sau un tratament alternativ.
Diagnosticul se stabileste pe criterii clinice (aspectul leziunii care creste in dimensiune, si-a schimbat culoarea si forma), pe aspectul la examinarea dermoscopica si pe aspectul histopatologic al piesei de biopsie. La microscop se masoara grosimea tumorii (indice Breslow) important in stabilirea stadiului tumoral.
Examinarea histologica a ganglionului santinela aduce date suplimentare privind invazia tumorala si posibilitatea de metastazare, ajutind la o mai corecta incadrare in stadiul bolii. PET CT poate depista invazia ganglionara.

 

• Prognostic

 

Persoana la care se ridica suspiciunea de melanom trebuie sa se opereze de urgenta, interventia chirurgicala fiind salvatoare daca este facuta in stadiile precoce de boala. Prognosticul poate fi evaluat doar dupa examinarea histologica a tumorii operate. Marginea de siguranta oncologica recomandata de numeroase studii statistice In cazul melanomului malign nu se recomanda alte tratamente ca radioterapia, iar chimioterapia nu s-a dovedit benefica. In stadiul III de boala se adauga tratamentul cu interferon.

 

• Tratament

 

Excizia cutanata a leziunii (operatia) cat mai aproape de debutul tumorii este gestul cel mai important care poate salva viata pacientului. Excizia se face in anestezie locala la o margine de siguranta de 1,5 -2 cm de marginea leziunii si in profunzime pina la fascia musculara.
In cazul unui diagnostic clinic incert se face initial biopsia leziunii si apoi se reintervine pentru completarea operatiei pina la marginea de siguranta oncologica.
Indepartarea tumorii este cel mai important gest terapeutic.
Indepartarea primei statii ganglionare se poate face dupa depistarea locatiei cu colorant radioactiv. Studiul microscopic al ganglionilor aduce date mai precise despre prognostic dar nu il imbunatateste.
In stadiul III de evolutie se recomanda si terapie cu interferon in doze mari, peste acest stadiu tratamentul fiind considerat inutil.
Chimioterapia se recomanda in cazul metastazelor de organ si nu in scop profilactic.
Nu se practica radioterapie.


 Copyright 2010 - 2013    Cancer de piele | Noutati | Articole | Cont nou | Contact